Deputat de Vaslui, condamnat pentru VIOL

Barlad Online


deputatul Dan Bordeianu
Vasluiul, judetul unde se produc cele mai multe agresiuni sexuale anual, l-a trimis in Parlament, prin vot uninominal, pe deputatul Dan Bordeianu, condamnat pentru viol.
Cetatenii din Vaslui nu par sa fie deranjati de antecedentele deputatului Bordeianu, acesta fiind ales de doua ori la rand, prin vot uninominal, ca reprezentant al vasluienilor in Legislativ.
Deputatul Bordeianu a fost condamnat in 1985 pentru viol la 5 ani de scoala de corectie, intrucat nu implinise inca 18 ani la data pronuntarii sentintei.

Salarii mai mari pentru profesori, prevazute în proiectul Legii salarizarii

Barlad Online

salarii mai mari pentru profesori
Cadrele didactice ar putea beneficia, începând cu 2016, de salarii mãrite, întrucât proiectul noii Legi a salarizãrii prevede cresteri substantiale în cazul bugetarilor. Printre noutãtile pe care le aduce proiectul legislativ se numãrã o indemnizatie de pânã la 20% din salariul de bazã pentru profesorii care acceptã sã lucreze în localitãti izolate. Statutul de localitate izolatã va fi stabilit printr-o hotãrâre de Guvern. De asemenea, cadrele didactice care lucreazã în învãtãmântul special vor obtine o majorare cu 15% a salariului de bazã. Profesorii vor obtine salariul si în functie de gradatia de merit, care se va stabili prin examen la fiecare cinci ani. În caz de deces, familia profesorului va fi compensatã cu echivalentul a cinci salarii, asigurate din bugetul asigurãrilor sociale de stat.

Prima scoala de fete, ridicata de cel mai aprig sustinator al emanciparii femeiii

Barlad Online


Cei mai mulți dintre bârlădeni știu că impozanta clădire de pe Bulevardul Epureanu este, pur și simplu, Casa de copii. De fapt, la începuturi, clădirea a adăpostit prima școală de fete din localitate și că întemeietorul acesteia este Neculai Roșca Codreanu, fratele lui Gheorghe Roșca Codreanu, cel care a fondat Colegiul Național ce îi poartă numele. Iată cum de neamul Codrenilor se leagă câteva dintre cele mai importante episoade din viața culturală și spirituală a Bârladului, oameni care și-au pus sufletul și averea spre binele comunității.

Scoala de feteIdeea înființării unei școli destinată exclusiv fetelor își are rădăcinile în sufletul filantrop al lui Neculai Roșca Codreanu, dar mai ales în respectul deosebit pe care l-a arătat toată viața sa femeilor.
Deși a trăit într-o epocă în care singurul statut al femeii în societate era de a procrea și a da naștere copiilor, Neculai Roșca Codreanu s-a declarat de la bun început un adept primelor curente ce propovăduiau emanciparea femeii. La toate acestea s-a adăugat și faptul că dintotodeauna a privit școala ca pe principala armă de “iluminare” a maselor. Mărturiile vremii arată că Neculai Roșca Codreanu îndemna în permanență părinții să-și dea copiii la școală, iar elevii silitori erau neîntrerupt în atenția sa, oferindu-le premii la sfârșitul anilor școlari.
În volumul “Valori spirituale tutovene”, Traian Nicola ne dezvăluie că tineretul se atașase într-atât de mult de Neculai Roșca Codreanu, încât îl numea “tetică”, iar el le spunea “fiilor”.


Noi taxe pentru fermieri

Barlad Online

Noi taxe pentru fermieri
80 de lei pe tonă, de la 1 ianuarie 2016 şi de 120 de lei pe tonă, din 1 ianuarie 2017, este taxa pe care fermierii vasluieni vor fi obligaţi să o plătească la fodul de mediu.
Potrivit celor declarate de reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Vaslui, toţi producătorii/deţinătorii care vor duce deşeurile inerte şi nepericuloase la depozitele de deşeuri în vederea eliminării finale vor fi obligaţi să plătească o taxă ce va fi de 80 de lei pe tonă, de la 1 ianuarie 2016 şi de 120 de lei pe tonă, din 1 ianuarie 2017.

Comuna Valeni nu este judetul Vaslui!

Barlad Online
Ciprian Iftimoaei
„Din punct de vedere sociologic, ceea ce se întâmplă în comunitatea din Văleni nu este reprezentativ pentru ruralul vasluian. Este o tragedie ceea ce s-a întâmplat cu fata violată de cele şapte bestii din Văleni. Însă, unii cetăţeni din comuna Văleni nu o percep ca pe o tragedie. Dimpotrivă, s-au solidarizat cu bestiile, împotriva jurnaliştilor prezenţi în teren şi a tot ceea ce pare denigrant la adresa comunităţii lor.
În Văleni funcţionează un tip de „solidaritate mecanică” (v. sociologul Emile Durkheim), specifică comunităţilor tradiţionale, simple, reduse ca mărime. Comuna Văleni sau „Valea rea”, cum mai este numită de unii şi acum, are un istoric aparte, presărat cu evenimente violente, cu reacţii de refuz faţă de autoritate şi aplicarea legii. Acest tip de solidaritate, care generează şi întreţine mentalitatea, normele şi practicile comunitare nu va putea fi „spartă” prin mass-media sau social-media. Dimpotrivă, eu cred că ceea ce se întâmplă la faţa locului prin mediatizare excesivă poate conduce şi la o mai mare solidarizare în jurul, hai să-i spunem, sentimentului de apartenenţă comunitară.

Au venit banii: 1,5 milioane de euro pentru primarii vasluieni!

Barlad Online

Dupã o lungã perioadã de secetã – si la propriu, si la figurat – o parte dintre primarii judetului Vaslui au primit ceva finantãri de la guvernul Ponta. Nu prea importante, pentru cã nevoile sunt foarte mari, dar se pot acoperi din acesti bani o parte din nevoile comunitãtilor. Vorbim aici de proiecte începute cu ani în urmã, chiar si cu sase-sapte ani, care nu s-au finalizat din lipsã de bani. Alimentãri cu apã, canalizãri, scoli, grãdinite, drumuri – sunt doar o parte dintre lucrãrile pe care Ministerul Dezvoltãrii Regionale le finanteazã, suma totalã alocatã judetului Vaslui fiind de 6,7 milioane lei, în jur de 1,5 milioane de euro. Pe ultima sutã de metri de mandat la Ministerul Dezvoltãrii Regionale, Liviu Dragnea i-a fãcut hatârul lui Miticã Buzatu si i-a aprobat finantãri de 6,7 milioane de lei pentru primãriile din judet. Din pãcate, asa cum am constatat ieri, când primarii din tot judetul Vaslui au fost chemati la Consiliul Judetean pentru semnarea contractelor de finantare, ar fi nevoie de sume chiar si de zece ori mai mari, în majoritatea comunelor, pentru a acoperi nevoile de cofinantãri la proiectele începute.
În jur de 30 de primari au venit, ieri dimineatã, sã semneze contractele de finantare pe anul 2015, cu Consiliul Judetean, pentru lucrãrile de investitii începute cu ani în urmã si pentru care nu au fost bani ca sã fie finalizate. I-am zãrit pe holurile CJ pe primarii de la Puscasi, Vutcani, Hoceni, Solesti, Fãlciu, Codãesti, Gârceni, Bogdãnesti sau Cretesti, iar lista lor poate continua si cu alti edili. Este pentru prima datã în acest an când Dumitru Buzatu, presedintele Consiliului Judetean, reuseste sã mai dezamorseze situatia tensionatã din propriul partid – PSD are în jur de 70 de primari în judetul Vaslui, din totalul de 86 – mai ales cã în ultimele luni s-au înregistrat mai multe situatii tensionate, când primarii au dorit sã cearã socotealã Consiliului Judetean pentru blocarea lucrãrilor. Nu s-au dat deloc bani pe acest an, iar urmãrile s-au vãzut. Multi primari s-au luat cu mâinile de cap, în primãvarã, atunci când au vãzut cã Ponta si Dragnea, pe vremea când era ministru al Dezvoltãrii Regionale, nu le alocã niciun ban. “Eu am proiecte începute din 2008 sau 2009. Nu le voi termina nici în acest mandat. Este inadmisibil! Pe timpul PDL-ului, am spus cã nu ni se dau bani sã terminãm lucrãrile si lumea a înteles. Dar acum, când suntem la putere, de ce nu ni se dã niciun ban? Vor sã ne dea bani pe OUG 28 anul viitor, sã râdã lumea de noi, cã facem investitii în preajma alegerilor? Am ajuns destul de rãu”, spunea un primar PSD, dupã o sedintã cu scântei. La ultima sedintã internã a PSD, la care au participat cei 70 de primari ai partidului, unii dintre ei, mai curajosi, au reprosat conducerii de la Vaslui faptul cã nu se face nimic pentru a relua investitiile la ordonanta de guvern 28/2013, adicã Programul national de dezvoltare localã. Totul este blocat si nu se lucreazã nici la drumuri, nici la aductiuni cu apã sau canalizãri, pentru cã Ponta nu a dat niciun leu pentru aceste investitii, cel putin pânã ieri, când s-au semnat primele contracte. În medie, fiecare primãrie a primit în jur de 200.000 de lei, desi unele au beneficiat de sume mai consistente, iar altele abia dacã acoperã unele dintre facturile mai vechi.
Dumitru Buzatu le-a prezentat primarilor sperietoarea DNA: “Aveti grijã cum se cheltuiesc banii, vor fi multe controale”
„Banii primiti la Ordonanta 28 reprezintã singura resursã, pânã când vom reusi sã accesãm alte sume, alte proiecte cu finantare europeanã. Vin cãtre dumneavoastrã cu rugãmintea sã fiti foarte atenti la cheltuieli si la situatiile de lucrãri, trebuie sã protejãm aceastã sursã financiarã, ca sã demonstrãm cã suntem seriosi, pentru a fi luati în calcul si la alte alocãri bugetare. Lucrãrile la scoli trebuie grãbite, astfel încât sã fie gata pe cât posibil pânã la începerea noului an scolar. Fiindcã alte resurse nu avem, trebuie sã aveti mare atentie la utilizarea fondurilor”, a spus, în fata primarilor, presedintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu. Adicã, “domnilor primari, aveti grijã cum vã beti cafeaua si ce acte semnati, unde dati banii de la Guvern, pentru cã riscati sã fiti vizitati de DNA în miez de noapte”. Primarii s-au foit în scaune, desi multi si-au dat seama cã banii de ieri nu acoperã decât într-o micã mãsurã nevoile comunitãtilor vasluiene. De exemplu, la Lipovãt, primarul Valerian Hriscu a primit în jur de 80.000 de lei de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale. “Nu ne ajung banii, avem multe proiecte la care este nevoie de finantãri. O sã alocãm suma pentru continuarea lucrãrilor la canalizare, un proiect început în 2009. De fapt, nici eu si nici primarul de la Gârceni nu stim cum vom face cu banii primiti astãzi, pentru cã firma cu care am avut contract (Hidrotehnica SA, firma fostului deputat Vasile Butnaru, n.r.) este în faliment si nu mai putem face altceva decât sã pregãtim o altã licitatie”, a spus primarul Hriscu. Mai trebuie spus, legat de acesti bani, cã urmeazã o perioadã de foc pentru unele primãrii, care vor fi nevoite sã facã alte licitatii, pentru a cheltui banii primiti. Oficial, s-a spus cã a fost pânã acum un control al Curtii de Conturi la Ministerul Dezvoltãrii Regionale si de aceea primarii nu au primit bani. Ori, cum s-a terminat controlul, au început sã curgã si banii de la minister spre teritoriu, desi este foarte probabil ca Ponta sã fi avut o reactie la protestele primarilor si presedintilor de Consilii Judetene, vizavi de blocarea investitiilor. De altfel, ieri, presedintele Consiliului Judetean Vaslui a cerut celor 30 de primari prezenti la semnarea documentelor oficiale sã facã panouri publicitare la toate lucrãrile, asa cum spune legea, pentru a se evita discutiile legate de lucrãri “pe sest”, la adãpost de ochii contribuabililor.
La Fâstâci, se va termina, în sfârsit, si noua scoalã
Multã cernealã a mai curs si multe oficialitãti s-au perindat pe la scheletul scolii din Fâstâci, comuna Cozmesti, în ultimii sapte-opt ani. În jur de 11 miliarde lei vechi s-au cheltuit pentru constructia noii scoli, iar sediul a rãmas neterminat, desi primarul Hristache Sima s-a bãtut peste tot pentru ca sediul de scoalã sã fie acoperit, pânã ce vor veni finantãrile. Lucrãrile la scoalã au început încã din anul 2006 si nu s-au finalizat pânã la aceastã datã, însã de ieri pare sã fi iesit soarele si pentru cei 100 si ceva de copii din sat. În anul 2006, firma Romcip Construct SRL Vaslui, al cãrui patron este Constantin Puscasu, a câstigat licitatia pentru lucrãrile de reconsolidare a scolii, încasând peste 11 miliarde de lei vechi, bani veniti de la stat prin primãrie. „S-au spus tot felul de sume care s-ar fi încasat de Romcip, dar realitatea este una singurã. S-au cheltuit de la bugetul de stat doar 11 miliarde lei, sunt documentele din arhiva primãriei, firma a acoperit scoala si acum, iatã, avem sansa sã o terminãm. Este una dintre cele douã promisiuni fãcute locuitorilor din comuna Cozmesti, cã voi reface si asfalta drumul judetean de la Bãlesti pânã la Fâstâci si voi termina noul sediul de scoalã din Fâstâci. De acum încolo, intrãm în linie dreaptã cu finalizarea sediului”, a spus primarul Sima. Ieri, edilul de la Cozmesti a semnat contractul de finantare cu Consiliul Judetean si Ministerul Dezvoltãrii Regionale pentru suma de 870.000 lei (8,7 miliarde lei vechi, n.r.), probabil cea mai importantã alocare bugetarã semnatã de vreo primãrie din judet, ieri dimineatã. Alte primãrii au semnat pentru continuarea lucrãrilor la drumurile comunale si sãtesti, pentru canalizare si alte lucrãri începute în ultimii ani, dar care nu s-au finalizat nici pânã acum.
Vor mai veni si alti bani pentru primari, anuntã seful CJ Vaslui
Dupã cei 30 de primari care au semnat ieri contracte de finantare vor mai urma si bani pentru alimentãrile cu apã, de care vor beneficia încã 40 de primãrii. „Cred cã, în total, vom avea cam 70 de localitãti care vor semna contracte la Consiliul Judetean, pe lucrãrile lor de interes public. Am cerut, acolo unde este vorba de scoli, sã se încerce ca lucrãrile sã se încheie anul acesta, pentru cã multe sedii se degradeazã si vom cheltui mai multi bani pentru a le repara, dacã nu investim cât mai repede acolo”, a mai spus presedintele Consiliului Judetean Vaslui.

Candidatii pentru posturile de inspectori scolari bat în retragere

Barlad Online

CONCURS…Cei trei candidati înscrisi la concursul pentru ocuparea posturile de inspector scolar pentru dezvoltarea resursei umane si inspector scolar pentru management institutional nu au mai sustinut probele care trebuiau sã se desfãsoare ieri, pe 26 mai. Gianina Cristina Chirilã si Gabriela Lisievici si-au depus dosarele în vederea sustinerii concursului pentru functia de inspector pentru dezvoltarea resursei umane. Dacã cea dintâi nu s-a prezentat la concurs, Gabriela Lisievici si-a retras dosarul, cel mai probabil pentru cã apãreau semne de întrebare cu privire la incompatibilitatea acesteia, din moment ce Ovidiu Lisievici, sotul candidatei, este directorul Liceului Tehnologic “Ion Mincu” Vaslui. Al treilea candidat, Constantin Turcu, s-a retras de asemenea din concurs invocând motive personale. Startul desfãsurãrii concursului pentru ocuparea posturilor vacante de inspectori scolari s-a dat pe 25 mai, când Anda Violeta Stefãnicã si Daniela Rodica Horoitã Jitcã au sustinut proba practicã, interviul si proba scrisã, fiind declarate la sfârsitul zilei admise. Astfel, acestea au ocupat functiile de inspector scolar pentru educatie permanentã si inspector scolar pentru activitãti extrascolare. (Andreea Atasiei)

Pecheanu vrea sus, însã ANI îl trage în jos

Barlad Online

CANDIDAT…Peste exact douã zile, primarul comunei Drânceni, Gelu Pecheanu, îsi va depune, la partidul din care face parte, candidatura si proiectul de management pentru o functie înaltã în Consiliul Judetean Vaslui. Asa cum cere procedura internã în PNL, viitorii candidati de la alegerile locale din 2016, trebuie mai întâi sã participe la o competitiei internã în partid, urmând, ca dupã evaluare, sã fie înscris pe listele partidului pentru alegeri. Iatã cu ce proiect vrea Pecheanu sã câstige Consiliul Judetean. Planurile sale privesc Statiunea Balnearã de la Ghermãnesti, o adevãratã minã de aur pentru judetul Vaslui, care acum zace în paraginã si primarul din Drânceni spune cã stie unde sã gãseascã bani pentru a o reabilita. Între timp, ANI îl ceceteazã pentru conflict de interese si dacã se adeveresc acuzatiile, visele marinarului de la Prut se vor nãrui. Într-un comunicat de presã remis de agentie se aratã cã primarul Pecheanu a concesionat o suprafatã de teren apartinând domeniului privat al comunei Drânceni, cãtre întreprinderea individualã apartinând fiului sãu, iar acesta ar fi încasat subventii de la stat, în valoare de aproape un miliard de lei vechi.
O mare surprizã vine din partea edilului liberal de la Drânceni, Gelu Pecheanu. Dupã ce a renuntat sã mai plece, cu întreg aparatul administrativ, la muncã în Spania, primarul de la Prut a decis cã este oportun sã candideze pentru o functie în Consiliul Judetean. “Multi colegi de partid m-au încurajat. Chiar dacã pe unii îi va deranja candidatura mea, m-am sãturat sã lupt pentru altii. Dacã voi ajunge presedinte al Consiliului Judetean Vaslui, mã voi zbate sã gãsesc finantare pentru reabilitarea Spitalului Ghermãnesti. Izvoarele sunt ale noastre, ale Consiliului Local, dar pãmântul este al Consiliului Judetean. Eu unul sper sã ne dãm mâna si sã ne întelegem. Acolo este o adevãratã minã de aur pentru judet si pentru sãnãtatea oamenilor pe care trebuie sã o pretuim. M-am sãturat sã tot lupt pentru altii pe care sã-i scot deputati, senatori sau presedinti de Consiliu Judetean. Am 20 de ani de experientã în administare si am decis sã lupt, de data aceasta, pentru mine. Dacã nu voi ajunge presedinte de Consiliu Judetean, mã voi multumi si cu functia de vicepresedinte. Vreau sã arãt tuturor cã, lucrând cu Dumitru Buzatu (actualul presedinte al CJ Vaslui – n.r.), se poate face administratie. Eu sã mã ocup de toatã Valea Prutului si el de restul. Ajuns în CJ, nu voi fi nici de stânga, nici de dreapta. Voi fi omul primarilor care va lupta pentru sprijinirea lor”, a declarat Gelu Pecheanu. Trebuie spus cã visul lui Pecheanu nu este unul exagerat tinând cont de potentialul apelor de la Ghermãnesti. Apele de la Ghermãnesti pot rivaliza oricând cu cele de la Bãile Felix sau Bãile Herculane, dar lipsa banilor pentru revitalizarea lor face ca multe dintre acestea sã zacã într-o degradare totalã. Timp de multi ani, vasluienii au mers la tratament la spitalul din Ghermanesti, comuna Drânceni. Unitatea a fost construitã în 1912, când au fost descoperite puturi cu ape sulfuroase, clorurate, iodobromurate, sodicemagneziene, folositoare pentru multe afectiuni. Pe vremuri, sãtenii din zonã erau cei mai fericiti. Aveau un remediu pentru o multitudine de afectiuni la doar câtiva pasi de casã. Regele Carol I a fost cel care a decis cã acest potential trebuie valorificat si a construit spitalul care îi poartã numele. Au urmat ani buni în care mii de persoane din toate zonele tãrii veneau la Ghermãnesti pentru a se trata. În anul 1999, s-a constatat cã, din punct de vedere calitativ, apele minerale de la Ghermãnesti sunt superioare celor de la Bãile Herculane. S-a constatat si atât. Nimeni nu a miscat un deget pentru a opri dezastrul de la Ghermãnesti. Spitalul a fost închis si lãsat sã se degradeze.
Primarul Pecheanu, probleme cu ANI!
PROBLEMÃ Dupã Gãbisor Tofan de la Stãnilesti si Vasile Puiu, de la Vetrisoaia, un alt primar de pe valea Prutului a intrat în atentia Agentiei Nationale de Integritate (ANI), care face acuzatii privind un conflict de interese administrativ! Este vorba despre Gelu Pecheanu, primarul comunei Drânceni. ANI sustine, într-un comunicat de presã, cã primarul Pecheanu a concesionat o suprafatã de teren apartinând domeniului privat al comunei Drânceni, cãtre întreprinderea individualã apartinând fiului sãu, iar acesta ar fi încasat subventii de la stat, în valoare de aproape un miliard de lei vechi. “Stiu de unde este plecatã si cine îmi vrea capul dar nu mã tem, voi merge în instantã”, a declarat primarul Gelu Pecheanu.
Aproape la fel ca în cazul primarului Vasile Puiu, a cãrei pãtanie cu ANI s-a întâmplat în 2012 si nici pânã astãzi nu s-au lãmurit lucrurile în instantã, primarul Gelu Pecheanu a ajuns si el în atentia Agentiei de Integritate, tot pentru un presupus conflict de interese. ANI îi imputã primarului de la Drânceni cã ar fi concesionat, în calitate de primar, fiului sãu o anumitã suprafatã de teren, pentru care s-au încasat subventii de la stat. “În perioada exercitãrii mandatului de primar (2008 – 2012) a încheiat un contract de concesiune având ca obiect exploatarea unei suprafete de 75,22 ha, proprietate privatã a comunei Drânceni, cu <<Întreprinderea individualã Pecheanu Bogdan Victor Lucian>>, al cãrei titular este fiul acestuia. În perioada 2011 – 2013, a beneficiat de subvenții A.P.I.A. în sumã de 94.301,44 lei, la baza obtinerii acestor sume de bani stând si contractul de concesiune menționat mai sus”, sustin inspectorii ANI.
Pecheanu: “Îmi voi cãuta dreptatea în instantã si am încredere în aceastã institutie a statului”
În replicã, primarul Pecheanu se declarã sigur pe el si lasã sã se înteleagã cã la mijloc ar fi cineva care i-a pus gând rãu! “Stiu de unde este plecatã si cine îmi vrea capul, dar nu mã tem. A fost o decizie a Consiliului Local (CL) Drânceni si la licitatia respectivã au participat trei persoane. Dupã ce a fost desemnat câstigãtorul, nu au existat contestatii. A câstigat o asociatie din care face parte si fiul meu, dar trebuie spus cã asociatia nu a luat bani din bugetul local. Din contra, asociatia aceasta este un bun platnic si a adus venituri la bugetul comunei. Îmi voi cãuta dreptatea în instantã si am încredere în aceastã institutie a statului”, a declarat Gelu Pecheanu. Alti doi primari de pe valea Prutului sunt în divergentã cu ANI. Vasile Puiu, primarul de la Vetrisoaia, se luptã în instantã, la Vaslui, pentru a contracara acuzatia de conflict de interese formulatã de Agentia de Integritate, iar primarul comunei Stãnilesti, Gãbisor Tofan, are, în prezent, dosarul la Înalta Curte de Casatie si Justitie. (Alina Darie)

Bârlãdeancã plecatã din Italia, rãnitã într-un accident la Poiana Teiului

Barlad Online

NOROC O bârlãdeancã de 57 de ani a trecut prin clipe cumplite la întoarcerea din Italia, unde a fost sã-si vadã copiii. Microbuzul cu care venea în tarã, condus de un bãrbat din Vetrisoaia, a fost implicat într-un accident în comuna Poiana Teiului. Autovehiculul a intrat într-un cap de pod, soferul pierzând controlul directiei. Trei din cei sase pasageri au ajuns la spital, cel mai grav fiind rãnitã femeia din Bârlad. Aceasta a ajuns acasã ieri dimineata, dupã câteva ore bune de supraveghere medicalã la Spitalul Judetean din Piatra Neamt si este în afara oricãrui pericol.
Mai multi vasluieni au tras o spaimã sorã cu moartea, în dimineata zilei de 24 mai, dupã ce microbuzul care-i aducea din Italia a intrat într-un cap de pod, la Poiana Teiului, judetul Neamt. Evenimentul a fost sesizat prin 112, în jurul orei 8.00, iar la fata locului s-au deplasat în cel mai scurt timp mai multi politisti si trei ambulante, deoarece au fost anuntati sase rãniti. Din fericire, accidentul nu a avut urmãri grave, trei din cei sase pasageri, toti din judetul Vaslui, ajungând la spital, doi fiind diagnosticati cu leziuni usoare. Însã a treia persoanã, o femeie din Bârlad, Elena H., de 57 de ani, a fost rãnitã mai grav, necesitând internarea la un spital din Târgu Neamt. Diagnosticul a fost “fracturi intercostale, traumatism cranio-cerebral, policontuzii prin accident rutier”. Cercetãrile au stabilit cã, cel mai probabil, responsabil ar fi soferul, care conducea microbuzul si care din motive deocamdatã necunoscute, într-o curbã, a pierdul controlul masinii. „Sesizarea a avut loc în jurul orei 8.00, pentru un accident ce a avut loc pe DN 15 B, Poiana Teiului – Tîrgu Neamt. S-a stabilit cã soferul de 43 de ani, din Vetrisoaia, judetul Vaslui, a pierdut controlul într-o curbã si a intrat cu masina într-un cap de pod. A fost testat cu etilotestul si s-a stabilit cã nu era sub influenta bãuturilor alcoolice. Trei pasageri, douã femei si un bãrbat, au fost rãniti usor si chiar dacã initial au refuzat, ulterior au fost transportati la CPU Tîrgu Neamt. Cercetãrile continuã pentru stabilirea împrejurãrilor în care a avut loc incidentul, acuzatia fiind vãtãmare corporalã din culpã”, a declarat Elena Bulgãrea, purtãtor de cuvînt al IPJ Neamt. Femeia din Bârlad a ajuns acasã ieri dimineatã, încã bolnavã, dar în afara pericolului. A gãsit puterea sã ne spunã cã a avut mare noroc. “Am vãzut moartea cu ochii. Noroc cã nu aveam vitezã. Soferul abia plecase din parcare, iar dupã 20 de metri l-a furat niste pietris, a derapat în sant si ne-am lovit de un cap de pod din beton. Masina s-a fãcut zob, iar noi eram toti loviti, eu cel mai tare. M-am speriat, e normal, dar mãcar trãiam. Nu stiu ce a fost cu soferul, de 11 ani face drumul acesta, este un sofer bun, echilibrat. Am avut ghinion, asta e. Multumim Domnului cã a fost doar atât!”, a spus Elena H.

Liberalii au, de ieri, o treime din Consiliul Judetean

Barlad Online

Tabãra lui Buzatu s-a subtiat de tot
NOU-VENITI…Dupã ce un fost consilier judetean PDL, Ionut Ghetãu, a plecat la muncã în Italia, s-a pus problema înlocuirii lui. Astfel, Dan Marian l-a propus pe liderul sãu de la tineret, Ionut Severin, un tânãr profesor care a depus ieri jurãmântul în plenul CJ Vaslui. O altã schimbare, care nu a fost cu sigurantã pe placul lui Buzatu, presedintele Consiliului Judetean, a fost nominalizarea unui nou consilier în locul regretatului profesor Constantin Poianã. Cum Poianã a fost ales de pe lista USL, care cuprindea în 2012 atât consilieri de la PSD, cât si de la PNL, de data aceasta, tabãra pesedistã a trebuit sã se recunoascã învinsã. În locul lui Poianã, la pozitia 26, era Elena Coca Cartas, de la PNL, cea care trebuia validatã de consilierii judeteni, fiind propunerea liberalilor pe acest post. Si consiliera Cartas, care a mai prins un mandat în 2008-2012, tot pe final, a depus jurãmântul de credintã si s-a asezat cuminte în partea dedicatã consilierilor PNL. Dacã îl punem la socotealã si pe vicepresedintele Bichinet, putem spune cã, de ieri, liberalii au o treime de voturi în Consiliul Judetean, putând pune probleme la anumite situatii în care PSD are nevoie de douã treimi dintre voturi. Interesant este cã, la douã pozitii distantã de Cartas, pe lista fostului USL, la pozitia 28, se aflã Maria Ramona Mocanu, priceputa directoare a Muzeului Judetean. Dacã se întâmplã sã mai plece unul sau doi consilieri sau, Doamne fereste!, sã moarã vreunul, madam Mocanu are toate sansele sã stea în banca onor consilierilor judeteni. S-ar putea spune, atunci, cã i s-a împlinit visul, si cine stie, dintr-un ricoseu, poate ajunge chiar vicepresedintele CJ.